When God made you.....

Companii/Proiecte online, actuale, care-mi plac

Incet, incet companiile incep sa inteleaga valoarea existentei lor in Social Media, intelegand ca aici se afla potentialii lor consumatori, clientii. Ca urmare, exista, in Romania, cateva companii cu activitate remarcanta in web 2.0 si care mie imi plac. (Ordinea mentionarii lor este aleatorie.)

Vodafone este singura companie de telefonie mobila (din cate stiu eu) ce activeaza in Social Media. Si o face excelent. Prezenta lor se simte atat pe Twitter cat si pe Facebook, unde interactioneaza cu clientii sau potentiali clienti. Tocmai au incheiat un proiect misto "Voluntar de Profesie". Pe Twitter, Martea si Joia de la ora 15:00 la 16:00, au un reprezentat, gata sa raspunda la orice intrebare legata de o tema data. Tema este anuntata, cam cu o jumatate de ora inainte. Ar fi interesant din partea lor, daca ar anunta si promotiile pe care le au, fie la telefoane, fie la abonamente, cartele, etc.

LG este o companie care desfasoara multe concursuri, atat pe blogul lor, cat si pe Twitter si Facebook. Pana acum, am castigat de la ei doar ceasul Avatar. Proiectele in care sunt implicati acum, sunt: Expert LG, unde au de dat un monitor LG si Viata intr-o zi.

Petrom Romania are in desfasurare un proiect frumos, numit Redescopera Romania. Au creat o harta unde oricine poate sa adauge un loc din Romania ce merita vizitat. "Redescopera Romania" se desfasoara in colaborare cu Bobby Voicu, care are si un concurs pentru bloggeri.

Ca sa partici la acest concurs trebuie  sa pui pe harta locatii din Romania ce crezi ca merita a fi vizitate. Urmariti conturile de Facebook si Twitter ale acestui proiect, pentru a afla diverse detalii legate de locuri ce urmeaza a fi vizitate, despre info-trafic si chiar despre vreme. Urmatoarele deplasari vor avea loc in perioada 11 - 15 August (Muntenia) si 25 - 28 August (Dobrogea).

Lecturi Urbane – dincolo de povestea cărţilor şi a încurajării lecturii cu orice ocazie – este o poveste despre oameni, se descrie proiectul pe Facebook. Un proiect ce ia amploare tot mai mult, depasind granita Romaniei, pana la Chisinau. Urmeaza ca si in Oradea sa aiba loc prima editie, adica, in 30 Iulie a.c., fiind al 20-lea oras care vrea sa spuna (si sa arate) ca printul nu a murit. Pe Twitter, gasiti referinte despre acest proiect, cautand dupa hashtagul #lecturiurbane. Mie mi-e drag acest proiect, pentru ca mi-e draga cartea. Poate va povestesc intr-un post cum am ajuns sa iubesc lectura. ;)

Let's Do It Romania este un proiect fabulos, care are un scop maret: curatarea Romaniei intr-o singura zi, si anume, pe data de 25 Septembrie 2010. Da, din pacate, e prea mult gunoi in tara noastra, iar RER-ul nu face fata, se pare. :P Vezi cum poti sa devii voluntar in acest proiect, in ce anume sunt implicati si alte detalii urmarind nu doar site-ul lor, ci si conturile de Twitter si Facebook.

Paralela 45, care a fost alaturi atat in proiectul BlogTrip despre care am scris cateva articole, cat si in proiectul "Prin Bucurestiul Meu", la care am participat si eu, gratie Corinei Georgescu. Prezenta lor este atat pe blogul companiei, cat si pe Twitter si Facebook. Posibil sa fi sustinut si alte proiecte de care eu nu stiu. Sunt darnici si merita apreciati pentru asta. Eu nu stiu sa existe o alta agentie de turism care sa fie atat de implicata si care sa sprijine online-ul romanesc. :)


Promitatoare sunt si companiile, relativ, recent venite in web 2.0:

Samsung Romania: Twitter & Facebook

HTC: Twitter & Facebook 

Romtelecom Romania a inceput sa ia fata RDS-RCS-ului, daca-mi permiteti exprimarea. ;) Desi, RDS-RCS are pagina pe Facebook, nu comunica cu clientii. Probabil nu e o pagina facuta de ei. Oricum, avand sigla lor in poza, banuiesc ca ei stiu de existenta acestei pagini.  In schimb, Romtelecom exista atat pe Facebook cat si pe Twitter, unde iti stau la dispozitie, nu doar cu linkuri catre ofertele lor, ci si cu privire la asistenta tehnica. Daca continua tot asa, va creste mult in urmatorii ani.

Hotel Ramada Oradea, recent deschisa, in luna Mai, Oradea fiind al doilea oras din tara, dupa Bucuresti, unde acest lant hotelier isi desfasoara activitatea. Au fost foarte activi pe tot parcursul Campionatului Mondial de Fotbal 2010, cu tot felul de oferte si concursuri. Ii gasiti pe Facebook si pe Twitter.




Poate mai sunt si alte companii/proiecte online ce merita a fi mentionate aici. Doar ca eu nu stiu de existenta lor. :) 

#PrinBucurestiulMeu IV

Continua acest serial despre “Turul Prin Bucurestiul Meu”, cu episodul 4, adica, ziua pentru care venisem, de fapt, la Bucuresti. Plecarea in cunoasterea Bucurestiului a inceput dupa 10:00 dimineata, din parcarea Piata Victoriei, unde ne astepta autobusul pus la dispozitia noastra de unul dintre sponsori, si anume, Paralela45. Cu un ghid simpatic, tanar si haios, pe numele lui Ionut Dima, Bucurestiul s-a transformat intr-o poveste in care fiecare bulevard sau strada, casa, palat, institutie, parc, despre care ne vorbea Ionut, isi avea rolul principal in aceasta metropola numita candva Micul Paris (iar, eu stiam, din scrierile istorice, ca Oradea a fost numita Micul Paris :D).

Pentru ca trebuia sa fim la ore stabilite, in prealabil, atat la Muzeul Palatului Cotroceni, cat si la Palatul Parlamentului (Casa Poporului), traseul nostru s-a modificat.

Prima oprire: Muzeul Palatului Cotroceni, care si-a primit numele de la verbul “a cotroci” = a ascunde, a piti, datorita padurii - Codrul Vasliei - de care era inconjurat. Este locul care m-a marcat cel mai mult si pe care doresc sa-l revad. Impresionant, maestuos, o cladire ce ascunde  nu doar istorie, ci si povesti de dragoste, intrigi si barfe regale, mai mult sau mai putin cunoscute. Dupa cutremurul din 1977, nu s-a pus problema restaurarii Palatului, ci a reparatiei acestuia, netinandu-se cont de trecut, nici de istorie, ne spune ghidul - o doamna frumoasa, care-si cunoaste meseria si o face cu multa placere. (Am intrebat-o la iesire daca exista ceva ce nu stie despre viata la Cotroceni? Mi-a zis ca sunt multe lucruri de care nu are cunostinta. Nu prea mi-a venit sa cred, avand in vedere cunostintele ei bogate si picante despre viata regala, si nu numai, din Palatul Cotroceni.) M-a intristat sa aud asta. Vitraliile existente acum, s-au pus dupa cutremur, inainte geamurile erau mate si din cristal. Singura incapere neafectata si care nu a necesitat reparatii de-a lungul timpului, este Biblioteca - un loc, oarecum, sacru si obscur, unde se ascund atatea taine in cartile originale, majoritatea imbracate in piele, ce se aflau frumos aranjate pe rafturi. 

Am aflat despre Regina Maria a Romaniei, aceasta femeie-barbata, ca nu stralucea prin frumusete, ci prin spiritul ei de aventura, prin arta, prin scrierile ei (in special, pentru copii) si prin non-conformism. Amprenta ei se vede aproape in fiecare camera, dormitor, salon. Ideile legate de decoratiuni ii apartin majestatii. Spirituala din fire, era o anglicana infocata, dar si o sustinatoare a cultului Bahai.

Muzeul Satului este o locatie ce cuprinde istoria si traditiile Romaniei din toate regiunile tarii. Nu am reusit sa-l vedem pe tot, avand in vedere ca trebuia sa ajungem pe ora fixa la Palatul Parlamentului. Muzeul Satului ramane in amintirea mea ca primul loc in care am baut o cafea la nisip. (In poza din stanga, la microfon, e ghidul - Ionut) Mai multe poze de la Muzeul Satului, vedeti aici.

Precum intr-o excursie de-o zi, vine si vremea sandvich-urilor. Hotel Razvan a fost un alt sponsor care s-a alaturat Proiectului “Prin Bucurestiul Meu”. Si ne-au dat niste sandvich-uri excelente, plus un mar si o apa plata. Saru’ mana! :)  


Infulecand mancarea in autobus, eram atenti si la ce zicea Ionut despre locurile pe langa care treceam, zoriti fiind sa ajungem pe ora stabilita la Casa Poporului. Aici, m-a uimit cat de multa lume a venit in vizita, in special, straini. Trecem, unul cate unul, de “control” si dam de o doamna ghid despre care am zis ca, sigur, meseria ei trebuia sa fie alta, una in care sa nu aiba de-a face cu oameni si nimeni sa nu o vada, pe cat posibil. 

Anyway, ascultam atenti la tot ce ni se spunea... pe ici, pe colo, se mai faceau cateva glume la care si ea radea pana la urma. Pe bune, am crezut ca doamna asta n-a ras niciodata in viata ei. Casa Poporului, pe cat de impunatoare e, pe atat este de nefolosita la potentialul ei maxim. Probabil, nu au omul potrivit de marketing si P.R. Majoritatea salilor se inchiriaza pentru diverse evenimente, expozitii, targuri, congrese, conferinte. Am inteles, de la doamna ghid ca Dacia Logan s-a lansat intr-una dintre sali. Nu am putut sa nu remarc candelabrele. Sunt superbe, de-a dreptul. Paradoxal, sau nu, cea mai mare incapere nu are candelabre, doar ferestre. Postez un link unde le puteti vedea si voi... si nu sunt toate. ;) 
 
Deliciul vizitei a fost Celebrul Balcon, unde mi-ar fi placut sa existe o terasa unde sa-mi pot savura cafeaua sau limonada si sa ma bucur de priveliste! 

Poza aceasta (dreapta) reprezinta intrarile in Casa Poporului. Mi s-a parut foarte interesanta. Daca nu ne spunea, nu-mi dadeam seama. Acuma stiu, hehe! :D 







Si cum timpul zburda, intrebandu-te la un moment dat “Where the time has gone by?”, aici s-a incheiat ultima noastra vizita din traseu. Deja, era in jur de ora 04:00 p.m., cand Viorel Copolovici isi astepta bloggerii infometati la cochetul sau restaurant, Kopel’s. 


Tudor Galos (oradean, la origini) a fost extrem de amabil sa ne ia cu masina si sa ne lase in fata Hotelului, pe mine, Lili, si Dan. Rupti de oboseala, am zis ca ne relaxam putin, inainte de a iesi din nou pe-o terasa. Doar ca cerul a inceput sa se innoreze, iar pe twitter anuntau in ce zona fulgera sau ploaie. Clar, mi-am zis, nu e de iesit pe vremea asta. Am apucat, totusi, ca inainte de ploaie sa merg pana la Fonzi Supermarket sa-mi cumpar inghetata si alte cele... :D


Mai am de povestit... asa ca, mai urmeaza si alte episoade din serialul #PrinBucurestiulMeu. Stati aproape... ca nici nu stiti ce detalii metropolitane ati putea pierde! :D

Multumiri pentru poze lui: Alex Farca, Tudor Galos si Andreea Ursu! :) 

#PrinBucurestiulMeu I 
#PrinBucurestiulMeu II 
#PrinBucurestiulMeu III 

"Munte, m-ai invins!"

Pe langa animalele ce cresteau in Muntii Himalaya, se aflau trei lei de munte (Puma) care, fiecare in parte, se credea a fi rege peste toate celelalte animale. Tineri, puternici, neinfricati, adevarati suverani peste patrupede, zburatoare si taratoare, s-au supus unui concurs “Cine este adevaratul rege?”. Proba concursului consta in urcarea celui mai inalt varf din Himalaya - Everest. Cel care ajungea primul, trebuia sa strige: “Eu sunt adevaratul rege!”.

Ca la orice concurs, fiecare-si are favoritul. Animalele noastre aveau si ele cate un favorit. Fiecare leu isi avea galeria lui. Evident, existau si polemici, zvonuri adevarate sau nu, barfe despre un leu sau altul, tot felul de aliante care ar fi favorizat pe-un leu sau pe altul. Concursul avea menirea de a pune capat acestor discutii inutile intre animale.

Totusi, in urma concursului, nici un leu nu a reusit sa cucereasca Everestul si sa strige: "Eu Sunt regele!".


Unul dintre vulturi, curajos din fire, a urmarit competitia leilor, zburand incoace si-ncolo, supraveghind desfasurarea concursului. Acesta veni in mijlocul animalelor si le spuse: “Eu stiu cine-i regele!” “Cine e?”, intrebara animalele, curioase. In zborul lui, vulturul auzise leii vorbind. Sleit de puteri, un leu recunoscuse: “Munte, m-ai invins”. Al doilea leu, ajunse si el la aceasta concluzie, afirmand: “Munte, m-ai invins”. Si al treilea leu, care nu a reusit sa ajunga in varful muntelui, a recunoscut:: “Munte, m-ai invins.... deocamdata! Tu ai o limita, nu mai cresti.Varfurile tale nu pot fi mai inalte decat sunt acum. Dar, eu voi creste si te voi invinge”.

Adeseori, comparam problemele cu care ne confruntam cu muntii. Le vedem atat de inalte si de imposibile de a gasi vreo rezolvare, incat ne complacem in neputinta si exclamam: “Pana aici. Ma daut batut/a. Nu mai pot. E peste puterile mele.”  Sau, chiar inainte de a incerca sa le rezolvam, ne loveste frica, pentru ca le vedem ca pe niste uriasi carora nu le putem face fata nici daca am avea o prastie si n pietre (ex. David si Goliat).

Un singur lucru trebuie sa faci: sa cresti!  
Sa cresti astfel incat sa vezi venind acea zi in care esti gata sa-ti cuceresti muntele!

Inchei cu un gand motivational de la Winston Churchill: "Niciodata, dar niciodata sa nu renunti."  

 

#PrinBucurestiulMeu III - Priviri din Orient: Thailanda

 Vlad Petreanu anuntase pe twitter ca, el si Cosmin Tudoran, va expune poze din Thailanda, pe care o vizitasera in luna Martie a.c. Dupa intoarcerea de la hotel, eu si Lilisor eram terminate de oboseala.. Mai ales, eu care nu dormisem decat vreo ora jumate Joi noapte, din cauza unei nenorocite de otita, care s-a gandit ea c-ar fi spre binele meu sa ma insoteasca #PrinBucurestiulMeu. (m-am tratat, m-am vindecat :D) Lili reusise sa atipeasca. Eu am incercat, n-am reusit... ma gandeam ca daca adorm acum, sigur nu ma mai trezesc pana la dimineata. Ceasul era abia vreo 5:00 p.m. Expozitia era de la ora 7:00 p.m la Hotel Ramada Nord, aproape de hotelul nostru. Am zis ca un dus ma va revigora, ceea ce am si facut.



Ajunse la Ramada, ceva dupa ora 7:00 p.m., dupa ce am admirat pozele expuse si am facut fotografiat cateva, am coborat in sala de protocol, sa gustam din ceva bunatati thai. Au fost foarte bune, da, eu habar nu am ce am mancat. :D  Coborand, pe trepte, am dat nas-in-nas cu Petreanu, care, desi este extrem de serios cand isi practica meseria (la Antena3), pe twitter este foarte haios, iar pe blogul lui, l-am descoperit a fi un scriitor desavarsit.

M-am bucurat sa o revad pe Andra, s-o cunosc pe Alexandra, pe Georgiana si sa-l vad face-to-face pe Mihai Pricope, care m-a "cucerit" cu speach-ul lui la Webstock 2009.

Cosmin Tudoran (de la Cassa Loco) a scris cateva articole pe HotNews despre experienta lor prin tarile din Orient. El a fost cel care s-a ocupat si de tombola organizata cu prilejul expozitiei. Premiul era: o excursie in Thailanda!! Nu l-am castigat :(.

La expozitie, am remarcat decenta si finetea Doamnei Ambasador din Thailanda, care a extras castigatorul excursiei. S-a nimerit a fi un barbat ce lucra la o agentie de turism.


Pozele expuse la "Priviri din orient" le gasiti aici. Unele sunt extrem de comice, altele dramatice, altele "de vis"....

Dupa expozitie, ne-am luat si ne-am dus la o terasa din Centrul vechi al Bucurestiului. Am rezistat, ce am rezistat, dar pe la 11 si un sfert, vazand ca nimeni nu vrea sa plece, am cerut indicatii cum sa ajung la hotel. Andra, m-a insotit pana la metrou, de acolo... Domnu cu mila, mi-am spus. :D Si-a fost... caci, am gasit si hotelul si camera si pe Lili, dormind (cu TV aprins) dusaaaa...


#PrinBucurestiulMeu I
#PrinBucurestiulMeu II